Între amintirile concrete ale spectacolelor și întâmplărilor artistice din FNT35 sunt multe priviri ochi în ochi, cuvinte între suflete, îmbrățișări mai lungi sau mai scurte, mâini strânse cu drag, prietenie, mulțumiri, dojeneli, întâlniri, râs, șoapte, pahare ciocnite, cafele, așteptări prelungite, grabă, fugă între săli, supărări, bucurie – viață.
Arhive categorie: Fel şi fel
Zvon de pași pe lemnul Livezii de vișini
Sonoritatea cadenței acestor pași personalizează fiecare prezență și ritmul atingerilor de toc, de talpă de cizmă, de pantof de lac, de papuc, de picior gol, de cârjă, sau de roată descrie viața interioară a casei-personaj ce își trăiește ultima vară de însuflețire înainte să fie ucisă în numele viitorului.
“Nunta lui Decebal”, loteria vizelor și eclipsa
O familie modestă, dar unită, cu un fiu adolescent în căutarea fericirii, trăiește realitatea gri dintr-o tranziție atât de cunoscută oricărui spectator cu ă vârstă mai mare de 30 de ani.
“Cum vă place” sau de ce v-ar plăcea?
Pornind de la o idee mult prea generală, generoasă și nobilă, e drept, demersal artistic nu trece deloc pragul încercărilor cuminți, dar lipsite de consistență.
„Anticlimax” – pro-performance
Anticlimax” nu e un eco-spectacol care dezbate pericolul schimbărilor climatice, la fel cum nu este încă o meloc-dramă auto-referențială care ridică un colț de cortină pentru a putea privi în culisele vieții în teatru.
„Șapte minute după miezul nopții”, „Pădurea asumaților”, „Billy Șchiopul”
Alina Basmele, coșmarurile și viața reală se amestecă într-o suită de întâlniri întunecate pentru un puști a cărui forță de a înfrunta moartea mamei transformă întreaga experiență într-un vis treaz; aceasta e premisa spectacolului „Șapte minute după miezul nopții”, dramatizarea Mihaelei Michailov după romanul „A Monster Calls” de Patrick Ness, după o idee originală deContinuă lectura „„Șapte minute după miezul nopții”, „Pădurea asumaților”, „Billy Șchiopul””
Părirismul fără profesor şi (in)utilitatea criticului de teatru
Nu postezi/ nu comentezi, nu exiști ca spectator. A se observa, însă, diferența dintre părere/opinie/analiză/judecată de valoare. Toate sunt necesare pentru o imagine cât mai variată a fenomenului. Nu sunt, însă, toate una și aceeași.
Când Demi Moore e mai de speriat decât „Nosferatu”
De ce, însă, ne-am speriat mai puţin de ne-mortul care aduce cu sine ciuma şi devorează spiritul decât de femeia speriată de ameninţarea propriei decăderi fizice şi sociale?
Fericirea din rândul 4, locul 4
Ce e cu adevărat important, însă? Ce contează, de fapt? Şi de ce avem nevoie de borne demarcate calendaristic pentru a schimba ceva în bine?
„Mary Stuart” şi Elisabeth I vs umanitate şi monumentalitate
Două ipostaze feminine complementare îngemănate într-un destin supus unui patriarhat cu sânge rece stau faţă în faţă, despărţite de oglinda ceţoasă a istoriei.
d'E-pîn-geac 