Astăzi, cursul de Practică teatrală al anului II Teatrologie, din cadrul Departamentului de Studii Teatrale al UNATC „I.L. Caragiale” Bucureşti a fost ocazia pentru care baierele s-au deschis larg pentru a spune povestea zilelor petrecute de către studenţii invitaţi cu generozitate la showcase-ul Teatrului „Fanti Tardini” din Galaţi.
Arhive categorie: Musafiri
Totul își găsește ordinea… „în țara minunilor”
Astăzi, cursul de Practică teatrală al anului II Teatrologie, din cadrul Departamentului de Studii Teatrale al UNATC „I.L. Caragiale” Bucureşti a fost ocazia pentru care baierele s-au deschis larg pentru a spune povestea zilelor petrecute de către studenţii invitaţi cu generozitate la showcase-ul Teatrului „Fanti Tardini” din Galaţi.
Artaud și Teatrul cruzimii. Un teatru de care avem nevoie
O lume care construiește încă de început un manfiest împotriva acesteia, sub forma unui ritual, în care tot pachetul artistic participă spre a-l duce la bun sfârșit și a face o ars poetica unui Teatru pe care Artaud l-a văzut doar în mintea lui și pe hârtie.
O casă plină de copii spânzurați de ghilimele. „Cartea cu poze a copiilor cuminți”
Prea cuminte pentru a fi psuedo-basmul horror care își propune să fie, și prea „poză” nemișcată pentru a-și anima real spectatorii, „Cartea cu poze a copiilor cuminți” este și aproape, și foarte departe de aspirațiile sale.
Aproape iubiri. Aproape dezamăgiri. Aproape noi.
„De ce să văd acest spectacol?”, aș răspunde – „Pentru că ne este aproape”. Poveștile despre iubiri sunt mereu plăcute și chiar căutate, mai ales de tineri. Este un sentiment dorit a fi înțeles, iar spectacolul „Aproape”, prin 9 povești-spectacol ne arată în 9 situații diferite mai multe fațete ale acestuia.
„Dispariții” – o filă de istorie ca un album foto de familie
Cu ușa celui de-al patrulea perete deschisă și cu spirit de narator brechtian bine controlat, interpreții au reală chimie între ei, ajungând chiar la un echilibru de sitcom, dând o foarte puternică impresie de confortabil.
Nu vorbim despre „Tabu”
Pentru că „Tabu” nu accentuează în mod derizoriu părțile neîndulcite ale poveștii, dar și pentru că nu se jenează să le confirme și să și le asume acolo unde este cazul, ajunge la un nivel de adevăr situațional cu un dramatism pe care numai realitatea îl poate genera.
„Chapter Two”: Despre frică și iubire cu lacrimi și mult umor
Cu umor de calitate, deloc forțat prin alte tehnici de a-l stârni, dar și cu emoție care nici nu te forțează să-ți scoți batista, dar nici nu te lasă nepăsător, spectacolul „Chapter Two” realizat după textul scris de Neil Simon, te invită în două mici apartamente, la o poveste despre frica de a iubi și bucuria de-a o face, totuși, din nou.
„Exil”, și despre buclele în care ne înghesuie durerea
Necesitatea unei conversații despre ceea ce pierdem toți (și cei care rămânem, și cei care migrăm) face din „Exil” o ușă deschisă, un spațiu sigur și amar din casa noastră cu bulină: România.
Tânără lipsă de speranță a unor tinere speranțe
Spectacolul vorbește articulat și fără tezism despre sentimentele pe care le-au împărțit, ca pe bluze de la second hand, generație după generație, copii de douăzeci de ani.
d'E-pîn-geac 