„Vrabia”-nzbor peste Dunăre

Geacul nu este doar un sac fără fund, ci şi un loc de întâlnire. Între gânduri, opinii, gusturi şi generaţii. Primeşte cu bucuria musafiri în vizită şi îi ospeţeşte cum se cuvine. Astăzi, cursul de Practică teatrală al anului II Teatrologie, din cadrul Departamentului de Studii Teatrale al UNATC „I.L. Caragiale” Bucureşti a fost ocazia pentru care baierele s-au deschis larg pentru a spune povestea zilelor petrecute de către studenţii invitaţi cu generozitate la showcase-ul Teatrului „Fani Tardini” din Galaţi. Bun-venit, în geac, Simona Vlad!

de Simona VLAD

Spectacolul „Vrabia”, jucat pe data de 19 martie 2023 în cadrul Showcase Proiect 9, în regia Letei Popescu a trezit în mine un amalgam de senzații pe care nu mă așteptam să le experimentez în numai 2 ore de spectacol.

            Foaierul teatrului Fani Tardini se umple în jurul orei 19:00. Publicul așteaptă să se deschidă ușile sălii mari a teatrului pentru a vedea al doilea spectacol al trilogiei prezentate în cadrul mini-festivalului gălățean ce se întinde pe un weekend. Localnici îndrăgostiți de teatru, fotografi, organizatori, actori, regizori, jurnaliști și noi: studenți de la Teatrologie și Regie care abia așteaptă să vadă spectacole, încărcați de entuziasm pentru că sunt direct implicați.

            În cadrul spectacolului avem de-a face cu o distribuție numeroasă, fiind puse în scenă, rând pe rând, câte patru, respectiv trei variante de vârstă a personajelor principale, așa încât le avem pe Oana Mogoș, Petronela Buda, Elena Ghinea și Cristina Uja-Neagu în rolul Emei, Vlad Volf, Ionuț Moldoveanu, Vlad Ajder în rolul lui Anton, fratele Emei, Carmen Albu, Tamara Constantinescu și Svetlana Friptu drept mama, Florin Toma, Aureliu Bâtcă și Vlad Vasiliu în rolul tatălui. Personajele care nu au fost multiplicate sunt Didi și Mimi, prietene de familie, jucate de Oana Preda și Mihaela Lecca-Gorea și Nicu, vecinul polițist, interpretat de Ciprian Brașoveanu.

            În „Vrabia” ne sunt oferite etapele psihologice prin care protagonista, Ema, trece, începând din copilărie, până la maturitate. Scenele amărui cu iz comic răzbat rapid prin ochii spectatorului, ajungând la corzile sale sensibile. Paleta vastă de schimbări prin care personajele trec este extrem de comună în viața cotidiană. Spectacolul nu are o viziune idealistă asupra vieții, ci dimpotrivă, totul a fost extrem de frust și la îndemâna oricui, în cel mai bun sens al cuvântului.

            Pe scenă avem de-a face cu un copil care nu primește imediat tot ce își dorește, care este judecat pentru felul în care arată, care este blamat, care speră constant la mai bine,  își dorește să își depășească propria condiție și vrea să iasă din granițele orașului natal ce ajunge să o sufoce pe zi ce trece. De asmenea, avem părinții cu o mentalitate simplă, speriați de viziunea nonconformistă a copilului lor, speriați de nou și de schimbare, un frate protector, niște vecine (acel tip de vecine, știu că știți la ce mă refer) și tipologia perfectă de polițist care încearcă să câștige câte ceva din orice împrejurare. Un aspect regizoral extrem de inspirat  fost păstrarea tuturor variantelor de  personaje care au fost multiplicate în scenă de-a lungul spectacolului, astfel oferindu-se ideea de continuitate și de susținere. De asemenea, faptul că aceștia au rămas în scenă sugerează și preluarea fluidă de către personajele „vârstnice” a construcției predecesorilor lor.

            Spectacolului Letei Popescu atinge extrem de multe orizonturi și, deși acțiunea se petrece în Galați și există anumite elemente specifice locului, întregul concept poate fi la fel de verosimil în orice alt oraș de provincie din România anilor `90 – 2000.

            O să mă opresc din a vorbi despre „Vrabia” pentru că simt că orice cuvânt pe care l-aș spune în plus ar știrbi din frumusețea de a vedea spectacolul cu proprii ochi. Tot ceea ce vreau să întăresc ar fi că este un spectacol pe care l-aș recomanda oricui, indiferent de vârstă, pentru că felul în care este construit îți „îngrădește” posibilitatea de a nu te regăsi în el.

            Dacă ar fi să definesc experiența pe care am avut-o în sala de spectacol în cele 2 ore în câteva cuvinte, acestea ar fi zâmbet amar întrepătruns de picături de lacrimi dulci.

Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galaţi

Vrabia

de Leta Popecu

Distribuţie: Oana Mogoș ( Ema ), Petronela Buda ( Ema ), Elena Ghinea ( Ema ), Cristina Uja-Neagu ( Ema ), Vlad Volf ( Anton, fratele Emei ), Ionuț Moldoveanu ( Anton, fratele Emei ), Vlad Ajder ( Anton, fratele Emei ), Carmen Albu ( Mama ), Tamara Constantinescu ( Mama ), Svetlana Friptu ( Mama ), Florin Toma ( Tata ), Aureliu Bâtcă ( Tata ), Vlad Vasiliu ( Tata ), Oana Preda ( Didi, prietenă de familie ), Mihaela Lecca-Gorea ( Mimi, prietenă de familie ), Ciprian Brașoveanu ( Nicu, vecinul polițist )

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: