E tristă viața oamenilor; și a girafelor, probabil. Dar, din când în când, există câte o bucurie – și pentru oameni și pentru girafe. Trebuie doar să mai ai pe undeva o jucărie de pluș pe care să o îmbrățișezi cât să îți aduci aminte cum era înainte ca omul mare care ai devenit să o ucidă.
Arhive etichetă:teatru
FOMO de Teatru. Frica de a nu (te) rata
Antrenamentul spartan de vizionare-maraton poate duce la o epuizare a receptării și există posibilitatea de a ți se toci și entuziasmul, dar și busola estetică. Obosești
”Improbabil”, dar atât de real
Savoarea vizionării constă tocmai în această concentrare constantă pe care o presupune dialogul pe parcursul căruia primești fragmente de informații pe care, inevitabil, ești tentat să le configurezi personalizat pentru a crea o imagine de ansamblu cât mai clară.
O ”Lirda” și ”Trei femei înalte”
Între premierele toamnei din București, două spectacole cu distribuție feminină, montate de două regizoare, duc, parcă, între oglinzi paralele, un dialog artistic între interogațiile feminine de la sfârșitul secolului XX și cele ale prezentului
„Macbeth” – un frumos tablou kinetic cu ramă scumpă
Contextul pare a fi o interpretare a întâmplărilor din piesa lui Shakespeare într-o zonă religioasă; costumele și decorul indică drept spațiu al luptei sângeroase pentru putere un cler ipocrit, dedat unor pacturi cu vibrațiile joase ale unei credințe răsturnate.
Confesiunea fericirilor post-curatoriale FNT35
Între amintirile concrete ale spectacolelor și întâmplărilor artistice din FNT35 sunt multe priviri ochi în ochi, cuvinte între suflete, îmbrățișări mai lungi sau mai scurte, mâini strânse cu drag, prietenie, mulțumiri, dojeneli, întâlniri, râs, șoapte, pahare ciocnite, cafele, așteptări prelungite, grabă, fugă între săli, supărări, bucurie – viață.
Zvon de pași pe lemnul Livezii de vișini
Sonoritatea cadenței acestor pași personalizează fiecare prezență și ritmul atingerilor de toc, de talpă de cizmă, de pantof de lac, de papuc, de picior gol, de cârjă, sau de roată descrie viața interioară a casei-personaj ce își trăiește ultima vară de însuflețire înainte să fie ucisă în numele viitorului.
“Nunta lui Decebal”, loteria vizelor și eclipsa
O familie modestă, dar unită, cu un fiu adolescent în căutarea fericirii, trăiește realitatea gri dintr-o tranziție atât de cunoscută oricărui spectator cu ă vârstă mai mare de 30 de ani.
„Anticlimax” – pro-performance
Anticlimax” nu e un eco-spectacol care dezbate pericolul schimbărilor climatice, la fel cum nu este încă o meloc-dramă auto-referențială care ridică un colț de cortină pentru a putea privi în culisele vieții în teatru.
„Șapte minute după miezul nopții”, „Pădurea asumaților”, „Billy Șchiopul”
Alina Basmele, coșmarurile și viața reală se amestecă într-o suită de întâlniri întunecate pentru un puști a cărui forță de a înfrunta moartea mamei transformă întreaga experiență într-un vis treaz; aceasta e premisa spectacolului „Șapte minute după miezul nopții”, dramatizarea Mihaelei Michailov după romanul „A Monster Calls” de Patrick Ness, după o idee originală deContinuă lectura „„Șapte minute după miezul nopții”, „Pădurea asumaților”, „Billy Șchiopul””
d'E-pîn-geac 