Sonoritatea cadenței acestor pași personalizează fiecare prezență și ritmul atingerilor de toc, de talpă de cizmă, de pantof de lac, de papuc, de picior gol, de cârjă, sau de roată descrie viața interioară a casei-personaj ce își trăiește ultima vară de însuflețire înainte să fie ucisă în numele viitorului.
Arhive etichetă:Cehov
De ce nu pot scrie o cronică despre „Ivanov” de la Ploieşti
Dintr-o greșeală de calcul organizatoric, microbuzul teatrului care a asigurat transportul a ajuns prea târziu; nu s-a gândit nimeni că la orele prânzului traficul la intrarea şi la ieşirea din Bucureşti ar putea fi aglomerat şi programarea mult prea optimistă a orelor de plecare a dus la această situaţie extrem de neplăcută.
Singurătatea Ranevskaei în „Livada de vişini”
Lumea în descompunere a personajelor cehoviene îşi găseşte o expresie filtrată printr-o convenţie clară, în care motorul acţiunilor e frica. Liubov Andreevna şi toţi ai ei fug de realitate, de responsabilitate, de trecut, dar nu spre viitor.
„Pescăruşul” ucis nu e Pasăre Phoenix
Eugen Jebeleanu pare a se fi înfăşurat pentru acest spectacol în mantia lui Batman care îşi asumă rolul de anti-erou, crezând că aşa poate salva un teatru românesc – Gotham City plin de păcate.
That smart „Stupid Fucking Bird”!
Aflăm de la americanii Emma, Sorn, Con, Dev ce se afla în sufletul slavilor Arkadina, Sorin, Kostea sau Medvedenko.
„Livada de vişini” din umbrele unui sfârşit sublim
Aşteptarea sperioasă construită pe scenă, caruselurile de fugi în suită pentru câte un accident anunţat cu zgomot par a deveni motive de încă o secundă în plus de folos, de viaţă trăită între pereţii bătrâni care nu peste mult timp vor deveni moloz ce atârnă greu.
„3 surori” sau orice altceva
Spectacolul e o dedicaţie exclusivistă pentru cei care nu doar au citit piesa o dată sau îşi amintesc vag o montare de demult. Nu. Spectacolul gândit ca o sugestie formală are adresant cu domiciliu cunoscut: un cercetător atent al piesei lui Cehov, un exeget al operei sale.
