Contextul pare a fi o interpretare a întâmplărilor din piesa lui Shakespeare într-o zonă religioasă; costumele și decorul indică drept spațiu al luptei sângeroase pentru putere un cler ipocrit, dedat unor pacturi cu vibrațiile joase ale unei credințe răsturnate.
Arhive etichetă:Teatrul odeon
Liniştea iubirii născute în „Nelinişte”
Un personaj central profund uman, carismatic, magnetic şi fascinant prin pluritatea nuanţelor şi amestcului de calităţi şi defecte pune în mişcare, prin cuvinte, o lume întreagă.
Locuitorii interşanjabili dintr-„O casă deschisă”
Ne dorim, oare, o existenţă „fericită” în binecuvântarea sărăciei întru duh sau preferăm viaţa complicată, aşa cum e ea, cu sentimente greu de tranşat, dar cu mult mai vie?
„Cabaret”ul decadenţei şi al terorii
„Cabaret” dă sentimentul de reflexie a unei lumi aflate între două timpuri, într-un limbo perpetuat orbeşte în decadenţă înmuiată în gin, făcând efortul de a ignora sfârşitul umanităţii bestial şi atroce care se instalează cu zgomot de cizme mărşăluind şi imnuri răstite.
„Julieta fără Romeo” şi mama fără Julieta
Spectacolul devine o experienţă a oglindirii emoţiilor profunde ce zgândăre în straturile de căptuşeală defensivă construite cu fiecare „Sunt ok” mincinos pe care ni-l spunem.
(Ne)nebunia lui „Henric al IV-lea”
Rolul acestui ne-nebun care preferă minciuna sinceră adevărului mincinos al unei lumi hâde, acest nefericit care ia chipul unei fantoşe pentru a-şi salva lumea lăuntrică de lumea reală mult mai schimonosită decât întunecimile nebuniei, Henric al IV-lea cel auto-excomunicat din viaţă într-o închisoare de mucava este unul dintre cele mai bogate roluri pe care şi-l poate dori un actor.
d'E-pîn-geac 