epingeaca

Bucuriile Alinuţei: Astăzi – Bucureşti, mon amour!

E mizeria ta, a apa ta rece pe care o încâlzeşti pe aragazul tău, cu gazele tale plătite scump pentru a o turna apoi în ligheanul tău.

„Fete și băieți” pe care i-am pierdut

În calitate de mix armonios dintre teatru cu o vedetă și proiect de suflet care chiar înseamnă ceva, montarea lovește cu un oarecare catharsis social fără a vira în tezist, fără a lăsa loc de contraziceri.

„Oedip Rege” – un om mic pentru un destin atât de mare

E foarte activ şi foarte personal acest spectacol din care la modul cel mai propriu faci parte. Cauţi constant cu privirea actorii care joacă făcându-şi loc prin mulţime.

Cu drag, cu emoţie, cu demnitate despre Gala UNITER 30

Zâmbetele sunt mai puţin formale; îmbrăcate în rochii elegante sau în costume care vin împecabil. Ochii se privesc unii pe alţii şi caută în Celălalt o ancoră de sprijin a emoţiilor.

„Fetele Pelican”. O casă și un spectacol foarte roz

Manipularea este un joc parșiv, practicat de mulți și folosit în multe meserii, un joc care ar trebui să fie interzis. Iar când acesta se folosește ca un joker ascuns sub pălărie în relațiile de familie, știm sigur că lucrurile nu vor fi prea roz. Uzul de putere pentru a domina și a isca ceartăContinuă lectura „„Fetele Pelican”. O casă și un spectacol foarte roz”

Lecţia poloneză de generozitate, omenie şi profesionalism. Festivalul „Laleknielalek” din Białostock

Cel mai bine înveţi tu însuţi încercând să împărtăşeşti altora câte ceva din ce ai învăţat. Şi ascultând. Ascultând mereu curios, cu reală deschidere şi fără încrâncenări sau convingeri absurd-fixate.

„8 tați” – Imn al copiilor aproximativ abandonați

„8 tați” este un exercițiu de imaginație și o demonstrație de inocență modernă în plină desfășurare.

„Drumul Damascului” e pavat cu bune intenţii

Crimele regimului comunist peste care anii aştern cu fiecare zi o tăcere ce invită la uitare devin păcate de neam de care, fără să avem habar măcar, ne facem răspunzători prin ignoranţă.

Să punem rap-ul în „Harap Alb”

„Harap Alb – play again” face un pariu îndrăzneț cu tinerii săi spectatori. Se distanțează de morala anostă care le bagă dragostea de lectură pe gât, și, în schimb, se aliază cu „dușmanul”.

Demnitatea nobilă a „Tatăl”ui

Această lume ca un labirint de informaţii vechi şi noi care nu mai au sens e redată foarte concret, din perspectiva subiectivă a personajului principal.